Ia un banner Panda!

Ultima noutate a acestei campanii o reprezinta bannerele Iubeste Panda! care de asemenea pot fi gasite la adresa http://picasaweb.google.com/Iubeste.Panda . Nu va sfiiti sa le descarcati si sa le folositi mai departe pe site-urile personale. Da-ti cuvantul mai deprate fii alaturi de Panda.

Postere Iubeste Panda

Ne-am gandit ca pentru o mai buna raspandire a mesajului Iubeste Panda! Iubeste Animalele! ar treui sa facem niste postere pe care le ve-ti putea lua De pe Galeria Picassa din sectiunea de linkuri http://picasaweb.google.com/Iubeste.Panda . Nu uitati fiti alaturi de noi in acesta batalie!

2009-Anul Gorilei

În afară de două specii de cimpanzei, ADN-ul gorilelor este cel mai apropiat de om, cu o compatibilitate de 98-99%. Numărul gorilelor care mai există în acest moment în lume nu depăşeste 6.000 de exemplare.
Din acest motiv, anul care a început a fost dedicat lor, astfel încât să se atragă atenţia asupra pericolului dispariţiei acestei specii şi pentru încurajarea derulării de programe de conservare.
În acest sens, “după exemplul Anului Delfinului (n.r. anul 2007, extins şi în 2008), Anul Gorilei va pune această specie în topul priorităţilor şi va atrage toată atenţia asupra salvării ei”, a precizat John Mshelbwala, unul dintre experţii participanţi la conferinţa ONU.
Cel mai elocvent exemplu al pericolului în care acestea se află este oferit de statul african Congo, unde populaţia de gorile a scăzut, din 1998, de la 17.000 la 5.000. Cauza principală a extincţiei acestora este legate de braconaj, defrişare excesivă, virusul Ebola şi conflictele armate. Printre soluţiile propuse de experţi este crearea unor programe de eco-turism, prin care să se asigure stoparea distrugerii spaţiului în care acestea locuiesc, a conflictelor şi a braconajului.
Robert Hepworth, secretarul executiv al convenţiei organizate la Roma speră ca această acţiune să strângă donaţii de peste 630.000 dolari, necesare în derularea programelor.
În România, 62 de specii pe cale de dispariţieConform unei listei întocmite Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, în 2004, la noi sunt în pericol 22 de specii de nevertebrate, 15 specii de mamifere, 13 specii de păsări, 10 de peşti şi două de reptile. Protejarea acestora are loc în cele 134 de rezervaţii naţionale, cea mai mare fiind Parcul Natural Porţile de Fier, cu o suprafaţă de 115.000 de hectare, înfiinţat în 2003.
În aceste sens, au mai fost declarate momumente ale naturii specii de animale cu care suntem atât de familiari, încât este greu de imaginat o lume fără ele. Ursul, acvila sau râsul sunt, în România, pe lista neagră. La fel şi unele specii de peşti, ca morunul, nisetrul, păstruga şi cega. Aici, una dintre cauze este modificarea ecosistemului, prin construcţii majore, cum ar fi lacurile de acumulare şi barajele, care împiedică migraţia acestora spre zonele de reproducere.
Pe lângă acestea, mai sunt specii de broaşte ţestoase, pelicani, patru specii rare de raţe din Delta Dunării, inclusiv raţa ţigănuşul, recunoscută în istoria Egiptului ca una dintre păsările sacre. Numărul acestora este, la noi, sub 500 de exemplare.

Protectia Panda

Unde traieste panda?
In libertate, panda uriasa se gaseste doar in cateva puncte izolate ale unor paduri racoroase si umede, situate la altitudinea de 1200-1400 m in muntii centrali ai Chinei de Sud. Aici creste hrana preferata a ei, bambsul. Padurile de bambus se intind pe o arie de aproximativ 30000 de kilometrii patrati, dar panda este raspandita pe o zona de cal mult 6000 de kilometrii patrati. In mediul lor de viata, pandele uriase isi marcheaza teritoriul frecandu-si glandele odorate de scoarta copacilor. Intre teritorii exista suprapuneri, dar de regula pandele se ocolesc, fiind animale solitare.
Ele duc o viata nocturna, umbland dupa hrana de la apusul soarelui pana in zori. In timpul zilei dorm sau se odihnesc, dar nu au “locuinta” permanenta; se adapostesc in diferite locuri protejate, de exemplu printre stanci, sau printre radacinile unui copac. 52299fnf58snv1x
Ce mananca panda?
Desi panda uriasa este considerata animal carnivor, meniul sau este format in mare parte din substante vegetale, in primul rand din frunze, muguri si vlastari de bambus. Se aseaza in mijlocul unui grup de bambus, rupand cu labele din fata tulpinile de bambus. Dupa ce a rupt-o, consuma planta in totalitate, cu frunze, muguri si tulpina cu tot.
Cand este treaza, isi petrece majoritatea timpului cu hranirea.
Pe langa bambus, panda uriasa consuma si alte plante, de exemplu, iarba, flori, ciuperci, bulbi de plante, radacini, scoarta de copac. nn299f2558snnv
Protectia pandei uriase

De la descoperirea pandei uriase ca specie de sine statatoare, numarul indivizilor a scazut brusc, in prezent fiind considerata nu doar o specie periclitata, ci una condamnata aproape sigur la disparitie. Fara indoiala a fost vanata, dar motivul principal al scaderii numarului lor este reducerea mediului de viata, in urma expansiunii civilizatiei umane.
Dupa o estimare mai veche, disparitia completa a populatiilor de panda din libertate se va produce pana in anul 2000. Efoturile organizatiilor internationale pentru protectia naturii dau insa ceva sperante pentru ca aceasta specie unica sa se inmulteasca din nou in mediul ei de viata natural.

Ursul Panda-Informatii generale

Panda, ursul este si cunoscut sub denumirea de ursul de bambus, datorita regimului sau alimenta rexclusivist, fiind foarte sensibil la schimbarile de habitat.
Ursii panda ocupau candva o mare parte din China, precum si nordul Birmaniei si Vietnamului. Dar schimbarile climatice si in primul rand cresterea populatiei umane i-a alungat din aceste regiuni. In prezent, ultimii ursi de bambus traiesc in sase zone din sud-vestul Chinei. Unele parti din aceste regiuni muntoase, izolate una de cealalta, sunt rezervatii naturale, dar aproape jumatate din populatia de panda traieste in afara zonelor protejate. Desi munti impermeabili, cu un climat bland , subtropical, sunt habitatul lor preferat. Panda mai traiesc si in regiuni foarte inalte , ajungand pana la 4000 de metri altitudine.
Ursii panda au fata rotunda, cu blana alba ,specifica , urechi negre si semne negre in jurul ochilor. Membrele si umerii sunt deasemenaea de culoare neagra. Femelele cantaresc in jur de 80 de kg , iar masculii ating o greutate de 85-125 kg si o inaltime de 180 cm.
Panda uriasi mananca aproape exclusiv frunze si muguri de bambus. Pentru a se satura cu aceasta hrana slaba in nutrienti, au nevoie de 30 kilograme pe zi. Acest lucru inseamna ca trebuie sa manance si 16 ore pe zi, consumand si uneori si bulbi de plante, radacini , oua si mici mamifere. Dependenta extrema de bambus ca surasa de hrana face din ursul panda o specie extrem de vulnerabila. Ca urmare, multi dintre ei mor daca plantele din regiunea in care traiesc dispar dupa ce infloresc in masa -un fenomen ce are loc la intervale cuprinse intre 30-40 de ani. In trecut panda puteau apela la alte tipuri de bambus , din regiunile mai joase , dar in prezent aceste zone au fost defrisate. Ca mod de viata ursii panda sunt singuratici si isi petrec aproape intreaga zi mancand. Se retrag in pesteri sau in arbori inalti pentru a dormi. Desi sunt activi tot anul , miscarile lor sunt foarte lente , din cauza regimului alimentar vegetarian scazut in nutrienti.
Femelele panda devin capabile de reproducere dupa 3 sau 4 ani de viata. In timpul perioadei de imperechere , intre lunile aprilie si mai, ambele sexe lasa urme de miros pe stanci si copaci. Uneori , mai multi masculi se lupta pentru o femela. Ursii scot urlete in perioada de imperechere. O data la doi sau trei ani, o femela naste unul sau doi pui de marimea unor hamsteri, dupa o perioada de gestatie cuprinsa intre 3 si 6 luni . Micutii cantaresc doar 75-150 de grame si avand nevoie constanta de caldura si ingrijire; deobicei doar unul supravietuieste. Puii devin independenti la varsta de 18 luni. Ursii panda au un ritm de reproducere foarte scazut, multi tineri ursi murind din motive inca necunoscute.
Ursul panda este simbolul speciilor aflate pe cale de disparitie . In prezent doar cateva grupuri mai traiesc in sud-vestul chinei. In ciuda masurilor de protectie ursii sunt pe cale de disparitie din cauza distrugerii habitatului. In iunie 2004 , s-a estimat ca mai sunt in libertate doar 1600 de exemplare.